Mi-ar fi placut sa fiu elev astazi, nu pe vremuri

Intotdeauna mersul la scoala a fost o placere pentru mine. In primul rand pentru ca aveam in jurul meu multi copii cu care puteam discuta absolut orice, pe „limba noastra”. In al doilea rand pentru ca in fiecare zi invatam ceva nou, ceva care imi folosea in momentul acela sau poate in viitor. In al treilea rand ma duceam la scoala de placere pentru ca aveam manuale excelente, cu imagini, cu un mod inedit de a pune problema, cu fel de fel de exemple interesante. Poate manualele din vremea parintilor nu sunt chiar asa de „uau!” pentru noua generatie, insa erau deosebit de bune si cu o materie pe care o intelegeai foarte bine, cu notiuni vehiculate gandite pentru nivelul varstei careia i se adresau.

Manualele moderne nu mai seamana deloc cu cele vechi, ale parintilor. Si e normal sa nu semene pentru ca nici vremurile de astazi nu mai aduc cu cele vechi. De exemplu, alaturi de manuale clasa a 4-a elevii primesc in multe cazuri si manuale editii digitale, cu CD si jocuri interactive de fixare a lectiei, lectii intregi disponibile in mediul virtual cu animatii interesante si cele mai diverse moduri de structurare si concepere a lectiei in sine, ca mai originale. Originalitatea, asta imi place la noile manuale, creativitatea si indemnul adresat micutilor de a gandi si ei cu mintea lor de copil de 10-11 ani, de a-si pune probleme si a le gasi solutii. Editiile digitale sunt un lucru unic pe care noi, cei mai in varsta, parinti la randul nostru, ne-am fi dorit sa le avem in loc de „cartonatele” din fiecare an, roase si cu diverse „semnaturi” lasate de cei din generatiile trecute. Marele avantaj al unor manuale clasa a 4-a cu editii digitale, de pilda, este dat de gradul foarte mare de interactivitate, de provocarile adresate micutilor, de insusirea unor notiuni poate abstracte, poate mai greu de „digerat” cu ajutorul unor personaje preferate de cei mici, cu ajutorul jocurilor asemanatoare celor pe calculator, adorate de noile generatii de pustani. De asemenea, imi place la nebunie faptul ca micutii, la finalul unei ore, sunt cu zambetul pe buze, isi mai doresc sa vina ora urmatoare, sa le fie iar aratate lectii si exercitii din manualele digitalizate.

Practic actul educational este mult imbunatatit fata de cel din trecut, copilul merge la scoala din placere, participa la lectii din placere, isi doreste sa invete si mai mult. Daca am fi avut si noi, adultii de astazi, manualele scolare digitale in vremea respectiva sau ceva apropiat de ce e astazi cu siguranta am fi fost mult mai atrasi de invatatura si astazi am fi privit lumea cu alti ochi, am fi avut alta perspectiva...